Asteya (a- nu, steya \u2013 fura) implic\u0103 s\u0103 nu \u00ee\u0163i \u00eensu\u015fe\u015fti bunurile altcuiva, s\u0103 nu folose\u015fti lucrurile altfel dec\u00e2t destina\u0163ia lor, s\u0103 nu abuzezi de \u00eencrederea celorlal\u0163i. Este considerat un furt \u015fi a \u00eempiedica pe cineva s\u0103 ob\u0163in\u0103 foloasele care \u00eei sunt cuvenite. De exemplu a c\u0103l\u0103tori f\u0103r\u0103 bilet \u00een tramvai, \u00eempiedic\u00e2nd compania de transport s\u0103 ob\u0163in\u0103 pre\u0163ul c\u0103l\u0103toriei.
\nAsteya \u00een planul mental \u00eenseamn\u0103 s\u0103 nu vrei bunurile altcuiva. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu e\u015fti ho\u0163 dac\u0103 ai vrut s\u0103 iei ceva de la un alt om, dar nu ai reu\u015fit pentru c\u0103 acela a fugit mai repede dec\u00e2t tine sau a fost mai puternic dec\u00e2t tine. A r\u00e2vni la ce are altcineva produce perturb\u0103ri ale min\u0163ii \u015fi de aici orientarea gre\u015fit\u0103 a \u00eentregii fiin\u0163e \u015fi implicit a vie\u0163ii sale.
\nAsteya, ca \u015fi ahi\u1e43s\u0101, nu este doar o negare, lipsa furtului, ci \u015fi o atitudine pozitiv\u0103, cinstit\u0103. Yoghinul care respect\u0103 asteya ajunge \u00een fapt s\u0103-\u015fi controleze dorin\u0163ele, s\u0103 descopere ce este esen\u0163ial \u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een mod onest pentru a dob\u00e2ndi ceea ce a descoperit.
\n\u00cen Yoga Sutra (cap.2 sutra 37) se spune:
\n\u201dC\u00e2nd yoghinul este ferm stabilit \u00een asteya, toate bog\u0103\u0163iile vin c\u0103tre el\u201d.<\/p>\n
Acest lucru\u201a atragerea bog\u0103\u0163iei, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 exterior \u015fi pentru faptul c\u0103 oamenii tind s\u0103 aib\u0103 spontan \u00eencredere \u00een cei care sunt cinsti\u0163i. Interior se refer\u0103 la lini\u015ftea care decurge din lipsa dorin\u0163elor, din descoperirea a ceea ce este esen\u0163ial.
\nAsteya, a\u015fa cum o define\u015fte \u00een\u0163eleptul Vyasa \u00een comentariul la Yoga sutra al lui Pata\u00f1jali (sutra 30 capitolul 2), este:
\n\u201cSe respect\u0103 asteya atunci c\u00e2nd, eliberat de orice dorin\u0163\u0103, yoghinul refuz\u0103 \u00eensu\u015firea bunurilor care apar\u0163in altora.\u201d
\n\u015ei este evident vorba aici \u015fi de refuzul mental de a-\u015fi dori bunurile altcuiva. Cheia principal\u0103 este eliminarea dorin\u0163elor, deta\u015farea.
\nRespectarea lui asteya implic\u0103 \u015fi respectarea propriet\u0103\u0163ii intelectuale, s\u0103 nu furi ideile altcuiva, c\u0103r\u0163ile, proiectele. Forma acceptat\u0103 este citarea, indic\u00e2ndu-se autorul \u015fi lucrarea din care se citeaz\u0103.
\nBine\u00een\u0163eles c\u0103 oricine poate dori s\u0103 aib\u0103 realizarea spiritual\u0103 a lui Buddha, de exemplu, dar \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie nu e vorba de furt, ci de o real\u0103 aspira\u0163ie care nu ia nimic din ceea ce Buddha are.
\n\u00cen yoga se afirm\u0103 c\u0103 singura dorin\u0163\u0103 care nu \u00eenl\u0103n\u0163uie este dorin\u0163a de a descoperi Sinele, iar dorin\u0163ele comune de faim\u0103, bog\u0103\u0163ie, pl\u0103ceri te men\u0163in mai mult \u00een iluzie (maya). Eliberarea de dorin\u0163e \u00eenl\u0103tur\u0103 tenta\u0163iile, \u00een timp ce dorin\u0163a puternic\u0103 pentru ceva anume (lucru, fiin\u0163\u0103, statut social, recunoa\u015ftere etc.) tulbur\u0103 mintea.
\nPata\u00f1jali repet\u0103 \u00een mai multe r\u00e2nduri c\u0103 modul \u00een care pot fi dep\u0103\u015fite obstacolele mentale (\u00een cazul acesta dorin\u0163a de a poseda lucrurile care apar\u0163in altora) poate fi modificat\u0103 \u00eenlocuind-o cu opusul ei – deta\u015farea, altruismul.<\/p>\n