Parigraha \u00eenseamn\u0103 a apuca, a prinde, proprietate, bunuri, harem, dominare, constr\u00e2ngere, dorin\u0163\u0103 de putere. \u201dA\u201d din fa\u0163a lui parigraha reprezint\u0103 o nega\u0163ie. Astfel aparigraha se traduce prin a nu acumula, lipsa de posesiuni materiale ori de alt\u0103 natur\u0103, care nu sunt necesare. Respect\u00e2nd-o nu posezi mai mult dec\u00e2t ai nevoie, nu furi, nu e\u015fti lacom, nu accep\u0163i daruri care nu-\u0163i folosesc. Tr\u0103ind \u00een acest fel \u00eenve\u0163i deta\u015farea, una din componentele de baz\u0103, al\u0103turi de practica perseverent\u0103, a c\u0103ii c\u0103tre atingerea cunoa\u015fterii de Sine.
\nPentru c\u0103 ne sim\u0163im incomple\u0163i, din cauza lui avidya care face s\u0103 nu ne mai cunoa\u015ftem adev\u0103rata natur\u0103, cea pur spiritual\u0103, avem tendin\u0163a de a acumula lucruri, fiin\u0163e, realiz\u0103ri pe care egoul le nume\u015fte \u201dale noastre\u201d. Ne construim astfel personalitatea \u015fi sentimentul \u00eemplinirii \u00een jurul lui \u201da avea\u201d \u015fi ne ata\u015f\u0103m de lucrurile pe care le posed\u0103m sau pe care le dorim. Aceasta este r\u0101ga, dorin\u0163a. Dac\u0103 cineva sau ceva ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 dob\u00e2ndim ceea ce ne dorim, sau dac\u0103 ne ia din ceea ce consider\u0103m c\u0103 este al nostru, apare suferin\u0163a pe care o respingem \u015fi de care fugim. Aceasta este dve\u1e63a, aversiunea. Identific\u00e2ndu-ne cu ceea ce avem \u015fi nu cu ceea ce suntem, pe m\u0103sur\u0103 ce pierdem din ceea ce consider\u0103m c\u0103 avem, ajungem s\u0103 ne temem. \u015ei cea mai mare team\u0103 este c\u0103 ne vom pierde chiar acest corp, c\u0103 inexisten\u0163a acestuia este echivalent\u0103 cu inexisten\u0163a noastr\u0103. Ultima noastr\u0103 posesiune, corpul, aduce dup\u0103 ea \u015fi teama cea mai intens\u0103, teama de moarte, abhinive\u015ba. Acest lan\u0163 al suferin\u0163ei poate fi \u00eentrerupt prin aparigraha. \u00cen momentul \u00een care nu mai acumul\u0103m lucruri de care nu avem nevoie, via\u0163a noastr\u0103 se simplific\u0103 foarte mult. Dar pentru aceasta este necesar\u0103 cunoa\u015fterea de Sine, descoperirea a ceea ce suntem cu adev\u0103rat. Din acel moment lucrurile nu mai sunt \u201dale noastre\u201d, ci sunt doar \u00een folosin\u0163a noastr\u0103 temporar\u0103. Dup\u0103 cum \u015ftim nu putem lua cu noi nimic din aceast\u0103 lume \u00een momentul mor\u0163ii.
\nDup\u0103 cum vedem, tendin\u0163a de acumulare provine dintr-un sentiment mai profund de incompletitudine. At\u00e2t timp c\u00e2t ne vom l\u0103sa influen\u0163a\u0163i de avidya, de ignoran\u0163\u0103, at\u00e2t timp c\u00e2t nu vom \u015fti cine suntem, senza\u0163ia de lips\u0103 ne va \u00eenso\u0163i permanent. \u015ei vom \u00eencerca s\u0103 o umplem atunci cu tot felul de lucruri care consider\u0103m c\u0103 ne vor ajuta s\u0103 ne sim\u0163im \u00eentregi, \u00eemplini\u0163i. Vom sim\u0163i c\u0103 avem \u201dnevoie\u201d de o fiin\u0163\u0103, de un lucru, de o realizare social\u0103 sau spiritual\u0103, care s\u0103 umple acea lips\u0103 pe care o resim\u0163im l\u0103untric. Iar aceasta face s\u0103 nu respect\u0103m aparigraha, s\u0103 acumul\u0103m de-a lungul vie\u0163ii o mul\u0163ime de lucruri de care nu mai avem nevoie \u015fi de care ne ag\u0103\u0163\u0103m pentru a ne sim\u0163i interior mai \u00eentregi.
\nAparigraha, dup\u0103 cum a\u0163i observat, nu se refer\u0103 doar la lucruri. Se refer\u0103 \u015fi la rigiditatea mental\u0103 de exemplu. Acumularea de idei la care nu vrem s\u0103 renun\u0163\u0103m \u015fi care astfel ne umplu mintea, dup\u0103 cum se spune \u00eentr-o poveste zen. Un om vine la un maestru \u015fi \u00eel roag\u0103 s\u0103-l \u00eenve\u0163e calea spre nirvana. \u00cei poveste\u015fte c\u00e2t de multe a citit, c\u00e2t de multe a aflat despre cum se ajunge la nirvana \u015fi c\u00e2t de dornic este s\u0103 fac\u0103 ceea ce este necesar. Maestrul \u00eens\u0103 \u00eel \u00eentreab\u0103 dac\u0103 nu vrea ni\u015fte ceai. \u00cei \u00eentinde o can\u0103 \u015fi apoi \u00eencepe s\u0103 toarne. La un moment dat \u00eens\u0103, ceaiul curge peste marginile c\u0103nii, peste m\u00e2na \u00eenv\u0103\u0163\u0103celului nostru. Acesta agitat \u00eel \u00eentreab\u0103 pe maestru de ce nu se opre\u015fte \u015fi maestrul \u00eei r\u0103spunde: \u201dMintea ta este asemenea unei c\u0103ni pline de ceai. \u00cen ea nu mai \u00eencape nimic \u015fi orice \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 ar fi risipit\u0103, rev\u0103rs\u00e2ndu-se pe afar\u0103. Renun\u0163\u0103 mai \u00eent\u00e2i la multitudinea de idei preconcepute de care te ag\u0103\u0163i cu at\u00e2ta m\u00e2ndrie \u015fi apoi poate s\u0103 \u00eenceap\u0103 procesul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii\u201d.
\nUn alt mod \u00een care se manifest\u0103 parigraha, la care este nevoie s\u0103 renun\u0163\u0103m pe o cale spiritual\u0103, este tendin\u0163a de a acumula cuno\u015ftin\u0163e, ini\u0163ieri, pe care apoi nu le folosim. Egoul, falsul eu, se simte mai puternic dac\u0103 acumuleaz\u0103, a\u015fa cum am ar\u0103tat. Atunci c\u00e2nd aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 este transferat\u0103 \u00een domeniul spiritual, egoul se simte mai mai mare cu c\u00e2t adun\u0103 mai mult\u0103 cunoa\u015ftere. Parigraha \u00eenseamn\u0103 aici s\u0103 mergi la 1000 de \u015fcoli, s\u0103 \u00eenve\u0163i 1000 de tehnici pe care \u00eens\u0103 nu le practici \u015fi deci nu \u00ee\u0163i folosesc. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu e bine s\u0103 afli c\u00e2t mai multe lucruri, s\u0103 practici c\u00e2t mai multe metode, ci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu respec\u0163i aparigraha atunci c\u00e2nd aceasta devine doar o modalitate de a te ad\u00e2nci \u00een avidya. Pare un paradox c\u0103 mai mult\u0103 cunoa\u015ftere conduce la ignoran\u0163\u0103, \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd aceast\u0103 cunoa\u015ftere ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de cunoa\u015fterea de Sine, c\u00e2nd ne p\u0103streaz\u0103 la suprafa\u0163a existen\u0163ei, \u00eentr-un domeniu al acumul\u0103rii, ea este doar un instrument al ignoran\u0163ei.
\nEste bine s\u0103 ne facem un obicei din a renun\u0163a periodic la lucrurile pe care consider\u0103m c\u0103 le avem. S\u0103 facem o analiz\u0103 a ceea ce ne este de folos, a ceea ce utiliz\u0103m regulat \u015fi a ceea ce doar ocup\u0103 spa\u0163iu. De exemplu, dac\u0103 avem haine pe care nu le purt\u0103m, s\u0103 le d\u0103ruim celor care au nevoie de ele. De\u015fi este un pas mic, a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 renun\u0163\u0103m la lucrurile de care nu avem efectiv nevoie reprezint\u0103 \u00eenceputul \u00eendep\u0103rt\u0103rii identific\u0103rii noastre cu lucrurile pe care le posed\u0103m, un pas \u00een direc\u0163ia descoperirii lui \u201da fi\u201d.
\nIyengar, \u00een comentariul s\u0103u la Yoga Sutra spune:
\n\u201dAparigraha nu \u00eenseamn\u0103 doar non-posesivitate \u015fi ne-acceptarea darurilor ci \u015fi eliberarea de rigiditatea g\u00e2ndirii. A te ag\u0103\u0163a de propriile idei este tot o form\u0103 de posesivitate \u015fi g\u00e2ndurile, la fel ca \u015fi posesiunile materiale, ar trebui s\u0103 fie obiectul renun\u0163\u0103rii. Altfel ele vor produce impregn\u0103ri puternice asupra con\u015ftiin\u0163ei \u015fi vor deveni semin\u0163ele manifest\u0103rii unei vie\u0163i urm\u0103toare.\u201d
\nVyasa, \u00een comentariul la sutra 30 din capitolul 2 al Yoga Sutra-elor spune urm\u0103toarele:
\n\u201dAparigraha \u00eenseamn\u0103 a nu te ata\u015fa de lucruri \u015ftiind c\u0103 suferin\u0163a vine din a le dori, a le p\u0103stra, a le pierde, a te ata\u015fa de ele \u015fi a fi r\u0103nit de ele.\u201d
\nPata\u00f1jali spune \u015fi el \u00een sutra 39 a capitolului 2:
\n\u201dFermitatea \u00een aparigraha conduce la percep\u0163ia corect\u0103 a vie\u0163ilor trecute \u015fi viitoare\u201d.
\nPe care Vyasa o comenteaz\u0103 astfel:
\n\u201dDin fermitatea \u00een aparigraha (a yoghinului) apare percep\u0163ia corect\u0103 a modului \u00een care \u015fi a motivului pentru care na\u015fterea apare: \u201dCine am fost?\u201d, \u201dCum am fost\u201d, \u201dCine voi fi?\u201d, \u201dCum voi fi?\u201d Astfel, r\u0103spunsurile la \u00eentreb\u0103rile cu privire la propria existen\u0163\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103sesc r\u0103spunsul cu precizie.\u201d<\/p>\n