{"id":1689,"date":"2014-03-15T15:55:04","date_gmt":"2014-03-15T13:55:04","guid":{"rendered":"https:\/\/www.centrul.kamala.ro\/devcentrul\/?p=1689"},"modified":"2014-04-04T18:28:29","modified_gmt":"2014-04-04T15:28:29","slug":"viata-marelui-intelept-shankara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.centrul.kamala.ro\/devcentrul\/2014\/03\/viata-marelui-intelept-shankara\/","title":{"rendered":"Via\u021ba marelui \u00een\u021belept Shankara"},"content":{"rendered":"

Shankara este unul din cei mai importan\u021bi reprezentan\u021bi ai filozofiei non-dualismului. El a dat un puternic impuls creator vie\u0163ii spirituale din timpul s\u0103u, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 din nou \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura pur\u0103 a Vedantei, dup\u0103 o perioad\u0103 de recul datorat\u0103 dezvolt\u0103rii budismului. Separa\u0163i de un interval de o mie de ani, precum trei v\u00e2rfuri ame\u0163itoare de mun\u0163i, Buddha, Shankhara \u015fi Ramakrishna domin\u0103 seme\u0163 \u015fi senin filozofia \u0219i religia Indiei.<\/span><\/p>\n

\u00a0„Cel care a declarat: ‘Voi veni ori de c\u00e2te ori virtutea scade’, a venit din nou, de aceast\u0103 dat\u0103 \u00een sudul Indiei. Aici s-a n\u0103scut sf\u00e2ntul brahman despre care se spune c\u0103 la v\u00e2rsta de 16 ani \u00ee\u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fise deja toate scrierile filosofice \u015fi spirituale. Acesta a fost minunatul Shankaracharya” (Swami Vivekananda)\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0Imagini de legend\u0103, frumoase \u015fi fantastice, \u00eembrac\u0103 austera \u015fi totodat\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103toarea via\u0163\u0103 a lui Shankara – cel ce a fost un mare yoghin, filozof \u015fi poet. Dar, vorbind din punct de vedere istoric, cunoa\u015ftem foarte pu\u0163in despre via\u0163a sa. Se presupune c\u0103 Shankaracharya s-ar fi n\u0103scut la Kalady \u00een Kerala, pe coasta de vest a Indiei, \u00een jurul anului 686 e.n. Fiecare fil\u0103 a vie\u0163ii lui Shankara str\u0103luce\u015fte prin at\u00e2t de mult\u0103 \u00een\u0163elepciune, for\u0163\u0103 spiritual\u0103, subtilitate logic\u0103 \u015fi profunzime filosofic\u0103, \u00eenc\u00e2t timp de secole el a ar\u0103tat, de la \u00een\u0103l\u0163imea realiz\u0103rii sale, \u015fi va continua s\u0103 arate tuturor oamenilor, calea c\u0103tre Fericire \u015fi Pace. \u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0Copil fiind, Shankara a frecventat \u015ecoala Vedic\u0103. Mintea sa ascu\u0163it\u0103 a p\u0103truns scrut\u0103tor \u00een miezul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor vedice sacre \u015fi a realizat comentarii \u015fi analize profunde la aceste texte, cre\u00e2nd astfel o veritabil\u0103 filosofie sintetic\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n

La v\u00e2rsta de zece ani el era deja considerat un geniu. Nu numai c\u0103 citise \u015fi memorase toate scripturile, dar scrisese deja \u015fi comentarii la multe dintre ele \u015fi \u00eentre\u0163inuse conversa\u0163ii cu diferi\u0163i erudi\u0163i care veniser\u0103 la el din toate col\u0163urile \u0163\u0103rii, interesa\u0163i s\u0103-l vad\u0103 pe acest b\u0103iat minune ce era considerat o \u00eencarnare a lui Shiva.\u00a0<\/span><\/p>\n

B\u0103iatul era \u00eens\u0103 nemul\u0163umit. El vedea c\u0103 profesorii s\u0103i nu practic\u0103 adev\u0103rurile \u00eenalte \u015fi pure pe care le predic\u0103. \u00centr-adev\u0103r, societatea \u00een care tr\u0103ia era, ca \u015fi acum, materialist\u0103. India trecea printr-o perioad\u0103 de decaden\u0163\u0103 spiritual\u0103. Shankara, plin de ardoare \u015fi d\u0103ruire spiritual\u0103, a sim\u0163it \u00een ad\u00e2ncul fiin\u0163ei sale chemarea lui Dumnezeu \u015fi cu maturitate, \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd nu era dec\u00e2t un copil, a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u015fi fac\u0103 propria via\u0163\u0103 un exemplu care s\u0103-i \u00eendrepte pe oameni pe drumul adev\u0103rului.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen acea perioad\u0103 tat\u0103l lui a murit. B\u0103iatul s-a preocupat \u00eendelung s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 problema vie\u0163ii \u015fi a mor\u0163ii. \u00cen c\u0103ut\u0103rile sale asupra sensului existen\u0163ei, el a renun\u0163at treptat la tot ceea ce avea o valoare relativ\u0103. Atunci a scris el poemul denumit Moha Mudgaratu – „Sf\u0103r\u00e2marea iluziei”. Atunci Shankara \u015fi-a convins mama s\u0103-l lase s\u0103 fac\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul monastic, promi\u0163\u00e2ndu-i c\u0103 se va re\u00eentoarce s\u0103 o vad\u0103 \u00eenainte de a muri. Apoi, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi preg\u0103tirile de plecare, a pornit \u00een c\u0103utarea unui maestru autentic.\u00a0<\/span><\/p>\n

Pe malurile r\u00e2ului Narmada l-a \u00eent\u00e2lnit pe Gaudapada, un mare yoghin, care atinsese cunoa\u015fterea Realit\u0103\u0163ii ultime. Shankara i-a cerut b\u0103tr\u00e2nului ini\u0163ierea, dar Gaudapada l-a refuzat deoarece f\u0103cuse jur\u0103m\u00e2ntul de a r\u0103m\u00e2ne absorbit continuu \u00een uniunea cu Brahman. Totu\u015fi el \u00eel trimite pe b\u0103iat la cel mai avansat discipol al s\u0103u, Govindapada. Acesta \u00eel ini\u0163iaz\u0103 \u015fi \u00eel instruie\u015fte \u00een tehnicile de medita\u0163ie \u015fi \u00een \u00eentregul proces yoga. \u00centr-un timp foarte scurt, Shankara atinge realizarea spiritual\u0103 complet\u0103 \u015fi se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 devin\u0103 \u015fi pentru al\u0163ii un ghid spiritual.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00centr-o diminea\u0163\u0103, c\u00e2nd se \u00eendrepta c\u0103tre Gange pentru a face o baie ritual\u0103, \u00eent\u00e2lne\u015fte un chandala, un membru al celei mai de jos caste din India, casta celor considera\u0163i a fi de neatins, impuri. Omul avea patru c\u00e2ini cu el \u015fi ace\u015ftia blocaser\u0103 c\u0103rarea lui Shankara. Pentru moment, prejudec\u0103\u0163ile de cast\u0103 \u00eenn\u0103scute \u00een el \u015fi-au revendicat pozi\u0163ia. Shankara, brahmanul, i-a ordonat lui chandala s\u0103 se dea la o parte din drumul lui. Dar chandala i-a r\u0103spuns: „Dac\u0103 exist\u0103 numai un Dumnezeu, cum pot s\u0103 existe at\u00e2tea feluri de oameni? Cum pot fi at\u00e2tea deosebiri de caste \u015fi credin\u0163e?” Shankara a fost cuprins de ru\u015fine \u015fi respect. S-a prosternat, plin de recuno\u015ftin\u0163\u0103 pentru lec\u0163ia primit\u0103, \u00een fa\u0163a acelui chandala. Acest incident l-a inspirat mai t\u00e2rziu \u00een unul din cele mai frumoase poeme ale sale, Manisha Panchaka. El are cinci strofe \u015fi fiecare se termin\u0103 cu refrenul:\u00a0<\/span><\/p>\n

„Cel ce a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 vad\u0103 Existen\u0163a unic\u0103 pretutindeni, Acela este maestrul meu – fie el un brahman sau chandala.”\u00a0<\/span><\/p>\n

Shankara a \u00eenceput s\u0103-\u015fi d\u0103ruiasc\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile c\u00e2torva discipoli, fascin\u00e2nd prin frumuse\u0163ea \u015fi luciditatea prezent\u0103rilor sale, \u00eent\u00e2i profesorii \u015fi apoi elevii lor. Unul dintre ace\u015ftia a fost faimosul filozof Mandan Misra. Acesta considera c\u0103 via\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00een familie, dup\u0103 prescrip\u0163iile vedice, urm\u00e2nd cu rigurozitate toate ritualurile, era mult superioar\u0103 aceleia de c\u0103lug\u0103r \u015fi opinia lui era respectat\u0103 \u015fi larg \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u00een toat\u0103 India. Pentru a-i elimina aceast\u0103 fals\u0103 concep\u0163ie, Shankara s-a decis s\u0103 discute cu el \u015fi de aceea s-a dus la el acas\u0103. C\u00e2nd a ajuns a g\u0103sit u\u015file \u00eencuiate. Misra tocmai oficia o ceremonie religioas\u0103 \u015fi nu dorea s\u0103 fie deranjat. Shankara, cu spiritul \u015ftreng\u0103resc \u015fi spontan al unui adolescent, s-a c\u0103\u0163\u0103rat \u00eentr-un copac din apropiere \u015fi a s\u0103rit jos din el \u00een interiorul cur\u0163ii. Misra l-a v\u0103zut \u00een mul\u0163imea credincio\u015filor ce se adunaser\u0103 la el pentru realizarea ceremoniei. El dezaproba c\u0103lug\u0103rii – mai ales c\u00e2nd erau at\u00e2t de tineri – \u015fi de aceea a \u00eentrebat sarcastic: „De unde vine acest cap ras?” „A\u015fa dup\u0103 cum prea bine vede\u0163i, domnule”, a r\u0103spuns Shankara cu dezinvoltur\u0103, „Capul ras r\u0103sare chiar din g\u00e2t”. <\/span><\/p>\n

Misra \u015fi-a pierdut r\u0103bdarea, dar Shankara a continuat s\u0103 se joace cu el \u00een acest fel \u015fi \u00een cele din urm\u0103 cei doi s-au pus de acord s\u0103 poarte o discu\u0163ie asupra meritelor relative ale c\u0103lug\u0103rului \u015fi ale capului de familie. Aceste confrunt\u0103ri nu aveau numai caracter teoretic, ci \u00een primul r\u00e2nd practic, cu consecin\u0163e asupra \u00eentregii lor existen\u0163e, astfel c\u0103, dac\u0103 ar fi pierdut, Shankara ar fi devenit cap de familie, iar Misra dac\u0103 ar fi pierdut ar fi devenit c\u0103lug\u0103r. Dezbaterea a durat \u015fapte zile. Bharati, \u00eenv\u0103\u0163ata \u015fi onesta so\u0163ie a lui Misra, a fost arbitru. Cei doi purtau fiecare la g\u00e2t c\u00e2te un \u015firag de flori proaspete cu un parfum \u00eemb\u0103t\u0103tor. Dup\u0103 cele \u015fapte zile ins\u0103, ghirlanda lui Misra se ofilise, pe c\u00e2nd cea a lui Shankara era \u015fi mai frumoas\u0103 ca la \u00eenceput. \u00cen final Shankara a fost capabil s\u0103-l conving\u0103 pe Misra de superioritatea vie\u0163ii monastice \u015fi Misra a devenit discipolul s\u0103u. El este cel care, mai t\u00e2rziu, a f\u0103cut adnot\u0103ri asupra comentariilor lui Shankara la Brahma Sutras, textul fundamental al \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii Vedanta.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00cendeplinind instruc\u0163iunile date de maestrul s\u0103u, de a restabili \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Advaita Vedanta ca loc de confluen\u0163\u0103 a tuturor vederilor moniste \u015fi dualiste, oric\u00e2t de contradictorii ar putea p\u0103rea ele, t\u00e2n\u0103rul \u00een\u0163elept a plecat la Varanasi, vechiul centru al religiei \u015fi culturii vedice \u015fi a \u00eenceput s\u0103 predice Unitatea \u00een diversitate. El a avut dispute cu \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii conduc\u0103tori ai diferitelor \u015fcoli \u015fi neascunz\u00e2nd falsele presupuneri, r\u0103spunz\u00e2nd la toate obiec\u0163iile aduse si contest\u00e2nd certitudinile aparente ale altor \u015fcoli filosofice, el a stabilit suprema\u0163ia sistemului s\u0103u de g\u00e2ndire. Aici l-a \u00eent\u00e2lnit pe primul dintre cei patru discipoli importan\u021bi ai s\u0103i, Somananda.\u00a0<\/span><\/p>\n

De la Varanasi, marele maestru spiritual a c\u0103l\u0103torit la Bgarinath \u00eempreun\u0103 cu discipolii s\u0103i, r\u0103sp\u00e2ndind mesajul filozofiei sale sintetice. A vizitat multe locuri sfinte precum Prayag, Hardwar, Rishikesh, Srinagar, Rudrapayag, Nadaprayag, Kamarupa \u015fi Gomukhi, a venerat zeit\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2lnite \u00een drum \u015fi astfel a demonstrat c\u0103 un cunosc\u0103tor al lui Nirguna Brahman (Brahman transcendent, lipsit de calit\u0103\u0163i) nu este lipsit de devo\u0163iune fa\u0163\u0103 de Saguna Brahman (Brahman v\u0103zut \u00een forme, zeit\u0103\u0163i etc). Aici, \u00een calmul \u00een\u0103l\u0163imilor himalayene, Shankara a scris comentarii la zece din Upanishade, la Bhagavad Gita \u015fi la Brahma Sutras \u015fi \u0219i-a stabilit astfel doctrina pe o funda\u0163ie ferm\u0103. <\/span><\/p>\n

Thimbaud spunea: \u201eDoctrina revelat\u0103 de Shankara este, din punct de vedere pur filosofic \u015fi separat de toate considera\u0163iile teologice, una dintre cele mai importante \u015fi mai interesante care s-a n\u0103scut pe p\u0103m\u00e2ntul indian; nici acele forme ale Vedantei care deriv\u0103 din vederile reprezentate de Shankara, nici orice alt sistem non-vedantic nu poate fi comparat \u00een \u00eendr\u0103zneal\u0103, profunzime \u015fi subtilitate cu a\u015fa-numita Vedanta ortodox\u0103\u201d.\u00a0<\/span><\/p>\n

Apoi el a peregrinat dintr-un loc \u00een altul angaj\u00e2ndu-se \u00een discu\u0163ii cu conduc\u0103torii diverselor culte \u015fi secte \u015fi, prin talentul s\u0103u oratoric, el a continuat s\u0103 \u00eenl\u0103ture dogmele false \u015fi s\u0103 distrug\u0103 prezum\u0163iile eronate.\u00a0<\/span><\/p>\n

Shankara a c\u0103l\u0103torit de-a lungul \u015fi de-a latul vastului subcontinent de patru ori, stabilind patru m\u0103n\u0103stiri principale \u00een cele patru puncte cardinale ale Indiei, Snngeri Math, pe dealurile Sringeri in sud, Sarada Math la Dvaraka \u00een vest, Jyotiramath la Badarikasrama \u00een nord \u015fi Govardhana Math la Puri \u00een est \u015fi i-a numit pe primii s\u0103i patru discipoli ca stare\u0163i ai acestor m\u0103n\u0103stiri. De asemenea, a repartizat fiec\u0103rei m\u0103n\u0103stiri c\u00e2te o Veda astfel: Rig-Veda pentru Govardhana Math, Yajur-Veda pentru Sringeri Math, Sama-Veda pentru Sarada Math \u015fi Antharva-Veda pentru Jyotir Math.\u00a0<\/span><\/p>\n

Multe culte ciudate invadaser\u0103 societatea indian\u0103 pe vremea aceea \u015fi templele erau \u00een m\u00e2inile unor preo\u0163i corup\u0163i care practicau forme hidoase de cult \u015fi de sacrificiu animal. Shankara, cu ajutorul adev\u0103rului din scripturi \u015fi al ingeniozit\u0103\u0163ii sale oratorice, a demonstrat c\u0103 acestea sunt de fapt \u00eempotriva adev\u0103rului spiritual al Vedelor. El a reformat aceste practici corupte reinfuz\u00e2nd \u00een ele nobilele principii ale cultului vedic \u015fi le-a transformat astfel \u00een mijloace ale realiz\u0103rii de sine. Singurul scop al cultului este, spunea Shankara, ca printr-o str\u0103duin\u0163\u0103 constant\u0103, s\u0103 devenim perfec\u0163i, s\u0103 devenim divini, s\u0103-l atingem pe Dumnezeu, \u015fi s\u0103 fim Dumnezeu.\u00a0<\/span><\/p>\n

Afec\u0163iunea sa ad\u00e2nc\u0103 pentru mama sa \u015fi promisiunea f\u0103cut\u0103 au triumfat asupra regulilor ce guvernau Ordinul sannyasinilor. La moartea ei, el a \u00eendeplinit ritualurile funerare ale mamei sale, \u00een ciuda opozi\u0163iei rigide ce venea din partea rudelor sale.\u00a0<\/span><\/p>\n

Shankara a organizat \u00eentregul sistem al cultului monastic \u00een India \u00een zece ordine bine \u00eenchegate (Dasanami Sampradaya). Nu este f\u0103r\u0103 semnifica\u0163ie faptul c\u0103 Sri Ramakrishna, profetul Indiei moderne, a fost discipolul lui Swami Totapuri Maharaj, care apar\u0163inea liniei Puri, una dintre Dasanamis. De aceea c\u0103lug\u0103rii ordinului Ramakrishna sunt lega\u0163i \u00een mod fundamental de marele \u00een\u0163elept Sri Shankara.\u00a0<\/span><\/p>\n

Viata lui Shankara s-a sf\u00e2r\u015fit la Kedarnath \u00een Himalaya. Avea numai 32 de ani.\u00a0<\/span><\/p>\n

Opera literar\u0103 a lui Shankara este deosebit de important\u0103. El a f\u0103cut comentarii nu numai asupra Sutrelor vedantice, dar a creat \u015fi dou\u0103 lucr\u0103ri filozofice majore: Upadeshasahasri \u015fi Viveka chudamani (Discern\u0103m\u00e2ntul spiritual, bijuteria cea mai de pre\u0163). El este de asemenea autorul multor poeme, imnuri, rug\u0103ciuni \u015fi lucr\u0103ri referitoare la filosofia Vedanta. Numele advaita vedanta a fost dat de el filozofiei non-dualismului.<\/span><\/p>\n

A fost \u00een primul r\u00e2nd un adept al nondualismului \u00een forma sa cea mai pur\u0103, dar cu toate acestea a restructurat via\u021ba monastic\u0103 a Indiei. Este unul din cele mai \u00eenalte spirite ale omenirii.<\/span><\/p>\n

\"Shankara_in_dezbatere_cu_Misra\"<\/a><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Shankara este unul din cei mai importan\u021bi reprezentan\u021bi ai filozofiei non-dualismului. El a dat un puternic impuls creator vie\u0163ii spirituale din timpul s\u0103u, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 din nou \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura pur\u0103 a Vedantei, dup\u0103 o perioad\u0103 de recul datorat\u0103 dezvolt\u0103rii budismului. Separa\u0163i de un interval de o mie de ani, precum trei v\u00e2rfuri ame\u0163itoare de mun\u0163i, […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":1694,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[44,47,147,45],"tags":[146,144,145],"class_list":["post-1689","post","type-post","status-publish","format-gallery","has-post-thumbnail","hentry","category-articole","category-maestri-spirituali","category-revista-hridaya-nr-1","category-spiritualitate","tag-dumnezeu","tag-shankara","tag-vedanta","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.centrul.kamala.ro\/devcentrul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1689","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.centrul.kamala.ro\/devcentrul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.centrul.kamala.ro\/devcentrul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.centrul.kamala.ro\/devcentrul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.centrul.kamala.ro\/devcentrul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1689"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.centrul.kamala.ro\/devcentrul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1689\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1696,"href":"https:\/\/www.centrul.kamala.ro\/devcentrul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1689\/revisions\/1696"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.centrul.kamala.ro\/devcentrul\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1694"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.centrul.kamala.ro\/devcentrul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1689"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.centrul.kamala.ro\/devcentrul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1689"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.centrul.kamala.ro\/devcentrul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1689"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}